Consiliul Naţional Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunării Naţionale Bisericeşti, câte un cleric şi câte un mirean reprezentând fiecare mitropolie din ţară, desemnaţi pe o perioadă de 4 ani şi pentru cel mult două mandate.
Preşedintele Consiliului Naţional Bisericesc este Patriarhul României, iar în lipsă locţiitorul său, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Statut. Membrii Sfântului Sinod pot participa cu vot deliberativ la şedinţele Consiliului Naţional Bisericesc. Episcopii-vicari patriarhali sunt membri de drept ai Consiliului Naţional Bisericesc, cu vot deliberativ. Vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali şi inspectorul general bisericesc sunt membri permanenţi ai Consiliului Naţional Bisericesc, cu vot consultativ (art. 29 din Statut).
Atribuții
Consiliul Naţional Bisericesc exercită, în timpul dintre şedinţele Adunării Naţionale Bisericeşti, următoarele atribuţii:
- susţine drepturile şi activităţile Bisericii Ortodoxe Române;
- adoptă măsuri generale pentru sprijinirea aşezămintelor culturale, social-filantropice, economice şi fundaţionale ale Bisericii;
- stabileşte mijloace de ajutorare ale organismelor şi instituţiilor centrale bisericeşti;
- întocmeşte raportul anual privind activitatea generală a Bisericii Ortodoxe Române, care se prezintă spre aprobare Adunării Naţionale Bisericeşti;
- întocmeşte contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar;
- întocmeşte bugetul general al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar;
- aprobă planul de activitate al editurii, tipografiei şi atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă;
- aprobă modul de administrare a bunurilor mobile şi imobile ale Administraţiei Patriarhale, ale Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, ale celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar şi ale fundaţiilor bisericeşti centrale;
- stabileşte normele (instrucţiunile) de administrare a bunurilor bisericeşti centrale, în materiile care nu sunt stabilite printr-o altă normă statutară sau regulamentară;
- decide, după aprobarea prealabilă a Sinodului Permanent, în privinţa înstrăinării în orice mod (vânzare, schimb, donaţie, cedare de drepturi litigioase etc.) a bunurilor imobile bisericeşti ale Patriarhiei Române, cu excepţia bunurilor sacre care sunt inalienabile;
- exercită şi alte atribuţii care îi sunt date prin statut, regulamente sau prin hotărâri ale Sfântului Sinod şi ale Adunării Naţionale Bisericeşti (art. 30 din Statut).
