Patriarhul României

Patriarhul României exercită drepturile şi îndeplineşte îndatoririle prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul statut şi de regulamentele bisericeşti. În exercitarea drepturilor şi îndatoririlor sale, Patriarhul României emite: tomosuri patriarhale, gramate patriarhale, acte patriarhale, decizii şi dispoziţii patriarhale, acte de acordare a unor ordine, distincţii şi ranguri bisericeşti, prevăzute de prezentul statut şi de regulamentele bisericeşti (art. 25 din Statut).

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române are următoarele atribuţii:

• convoacă şi prezidează organismele centrale deliberative şi executive bisericeşti şi veghează pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor acestora;
• convoacă Sfântul Sinod în cel mult trei zile, în cazuri de urgenţă şi de forţă majoră;
• când constată că aplicarea unei hotărâri a Sfântului Sinod nu mai este favorabilă vieţii bisericeşti, convoacă Sinodul Permanent, într-o şedinţă extraordinară, pentru a formula şi propune Sfântului Sinod, spre dezbatere şi aprobare, o nouă hotărâre prin care se modifică sau se completează hotărârea precedentă;
• dispune măsurile necesare, potrivit hotărârii Sfântului Sinod, pentru pregătirea şi sfinţirea Marelui Mir la Patriarhia Română;
• reprezintă Patriarhia Română în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, în justiţie şi faţă de terţi, personal sau prin delegaţi împuterniciţi;
• reprezintă Biserica Ortodoxă Română în relaţiile cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, personal sau prin delegaţi;
• reprezintă, personal sau prin delegaţi, Biserica Ortodoxă Română în relaţiile cu celelalte Biserici creştine, organizaţii intercreştine, organizaţii religioase şi interreligioase, din ţară şi de peste hotare;
• adresează scrisori pastorale pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, cu încuviinţarea Sfântului Sinod sau a Sinodului Permanent;
• efectuează vizite canonice (statutare) în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, la invitaţia chiriarhilor acestora;
• efectuează vizite irenice la celelalte Biserici Ortodoxe şi adresează scrisori irenice întâistătătorilor acestora, în scopul menţinerii unităţii Ortodoxiei şi al promovării comuniunii frăţeşti;
• efectuează vizite oficiale la alte Biserici creştine, la organizaţii creştine, religioase şi civile în folosul Bisericii Ortodoxe Române;
• se îngrijeşte de îndeplinirea prevederilor statutare pentru completarea eparhiilor vacante;
• prezidează Sfântul Sinod pentru alegerea mitropoliţilor ortodocşi români din ţară şi din afara graniţelor;
• hirotoneşte împreună cu alţi ierarhi şi întronizează pe mitropoliţi;
• emite tomosul patriarhal pentru proclamarea ridicării în rang a unei eparhii, pe baza aprobării Sfântului Sinod;
• emite gramata patriarhală pentru întronizarea mitropoliţilor şi a chiriarhilor din afara graniţelor ţării care se află sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;
• emite gramata patriarhală pentru acordarea de ranguri onorifice unor ierarhi (arhiepiscop sau mitropolit onorific);
• numeşte locţiitori de mitropoliţi în cazul vacanţei scaunelor mitropolitane;
• sfătuieşte frăţeşte pe ierarhii eparhiilor ortodoxe române din ţară şi din afara graniţelor şi conciliază eventuale neînţelegeri dintre aceştia;
• sesizează Sinodul Permanent, printr-o adresă scrisă, cu privire la abaterile mitropoliţilor, ale ierarhilor aflaţi sub autoritatea directă a Patriarhiei Române şi ale episcopilor-vicari patriarhali, solicitând cercetarea respectivei sesizări în vederea trimiterii în judecata Consistoriului Arhieresc Prim;
• primeşte apelul motivat al unui ierarh sancţionat printr-o hotărâre a Consistoriului Arhieresc Prim aprobată de Sinodul Permanent şi îl trimite spre judecare Consistoriului Arhieresc Ultim;
• în consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfântului Sinod candidaţi de episcop-vicar patriarhal şi prezidează alegerea acestora;
• în consultare cu Adunarea eparhială a eparhiei vacante, propune Sinodului Permanent 2 (doi) candidaţi pentru slujirea de episcop eparhiot al unei eparhii aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;
• exercită dreptul de a primi apel şi dreptul de devoluţiune în mitropolii şi în eparhiile aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române pentru restabilirea ordinii canonice şi administrative;
• numeşte, sancţionează şi revocă, într-o şedinţă a Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc, personalul de conducere, precum şi celelalte categorii de personal clerical şi neclerical de la Cancelaria Sfântului Sinod, de la Administraţia Patriarhală, de la Institutul Biblic şi de Misiune Ortodoxă, de la celelalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar, precum şi personalul de la unităţile bisericeşti din interiorul ţării şi de la reprezentanţele, comunităţile şi unităţile bisericeşti din afara graniţelor ţării, aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române;
• convoacă şi prezidează şedinţele Comisiei de pictură bisericească, personal sau printr-un delegat, aprobă, modifică sau respinge hotărârile Comisiei, cu scopul de a promova pictura ortodoxă autentică şi de a sprijini unităţile bisericeşti;
• numeşte pe membrii Comisiei de pictură bisericească, iar în caz de indisciplină sau incompetenţă, îi sancţionează şi îi revocă;
• emite, suspendă sau anulează atestatele de pictor/restaurator bisericesc într-o şedinţă a Comisiei de pictură bisericească, dacă ele nu corespund cu exigenţele Comisiei de pictură bisericească;
• aprobă, modifică sau respinge soluţiile Comisiei de pictură bisericească în cazurile de apel sau arbitraj;
• aprobă în regim de urgenţă proiecte/devize de pictură bisericească şi dispune măsuri pentru ducerea la îndeplinire a procedurilor legale şi pentru realizarea obiectivelor aprobate;
• aprobă anual lista pictorilor şi restauratorilor bisericeşti autorizaţi din Patriarhia Română, la propunerea Comisiei de pictură bisericească;
• deleagă un membru al Comisiei de pictură bisericească sau mai mulţi pentru cercetarea sesizărilor primite de la eparhii asupra oricăror lucrări de pictură bisericească executate necorespunzător;
• emite, suspendă sau anulează, într-o şedinţă a Comisiei de pictură bisericească, autorizaţiile în diferite domenii ale artei bisericeşti;
• sancţionează pictorii sau restauratorii bisericeşti autorizaţi din Patriarhia Română, la propunerea Comisiei de pictură bisericească;
• aprobă formatul documentelor utilizate de Comisia de pictură bisericească, la propunerea acesteia;
• prin Decizie patriarhală, dizolvă Adunările eparhiale în vederea organizării de noi alegeri şi confirmă noile adunări eparhiale;
• în cazul unor acţiuni potrivnice Bisericii din partea Adunării eparhiale, la solicitarea chiriarhului locului sau a locţiitorului acestuia, Patriarhul României, prin decizie, dizolvă respectiva Adunare eparhială în vederea organizării de noi alegeri;
• în mod excepţional şi cu motivaţii justificate, în acord cu tradiţia ortodoxă şi cutuma românească, poate întemeia stravropighii în interes bisericesc, cu acordul prealabil al chiriarhului locului şi cu aprobarea Sfântului Sinod, pe care le organizează şi administrează prin delegaţii săi;
• conferă distincţii patriarhale clericilor şi mirenilor din Biserica Ortodoxă Română, precum şi unor personalităţi din ţară şi de peste hotare, care sprijină activităţile Patriarhiei Române;
• aprobă, la solicitarea unui ierarh ortodox străin, cartea canonică de ieşire din Biserica Ortodoxă Română a unui cleric, de mir sau din cinul monahal, care a fost emisă de chiriarhul lui;
• aprobă, la solicitarea unui ierarh ortodox străin, transferul monahilor în Muntele Athos sau în mănăstiri din alte Biserici Ortodoxe autocefale, după ce au obţinut în prealabil acordul chiriarhului lor;
• aprobă hirotonia absolvenţilor instituţiilor de învăţământ teologic ortodox din România pentru comunităţi ale eparhiilor ortodoxe române din afara ţării, după ce au obţinut acordul scris al chiriarhului care le-a acordat binecuvântarea pentru studii şi a chiriarhului român din afara graniţelor ţării care solicită hirotonia absolventului respectiv;
• aprobă transferul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ teologic ortodox din România într-o altă biserică ortodoxă autocefală, în vederea hirotoniei, după obţinerea în prealabil a acordului chiriarhului ortodox român care a acordat binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru studiile de teologie şi consultarea chiriarhului ortodox român din regiunea respectivă (Europa, America şi Australia);
• acordă binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru teologii ortodocşi români care doresc să studieze în străinătate;
• aprobă aducerea moaştelor unor sfinţi din afara ţării, pentru pelerinaj sau în dar, în Biserica Ortodoxă Română şi informează Sfântul Sinod despre aceasta;
• aprobă solicitările adresate eparhiilor ortodoxe române pentru pelerinaj cu moaşte ale unor sfinţi în afara României şi informează Sfântul Sinod despre acestea;
• acordă binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru trecerea moaştelor de la o eparhie ortodoxă română la alta, pentru pelerinaj sau în dar, şi informează Sfântul Sinod despre aceasta;
• aprobă efectuarea concediului de odihnă pentru mitropoliţii din ţară şi din afara graniţelor, pentru ierarhii care sunt sub autoritatea sa directă, precum şi pentru personalul angajat în instituţiile bisericeşti centrale şi în unităţile bisericeşti care sunt sub autoritatea sa directă;
• exercită şi alte atribuţii prevăzute de Sfintele Canoane, de prezentul statut, de regulamentele bisericeşti şi cele încredinţate de Sfântul Sinod (art. 26 din Statut).

Pentru desfăşurarea activităţii curente, la dispoziţia Patriarhului României se află Cabinetul Patriarhului, coordonat de un vicar patriarhal, cu personalul corespunzător şi serviciile aferente: secretariat, registratură, arhivă, bibliotecă etc. (art. 27 din Statut).