Permanența Consiliului Național Bisericesc

Între şedinţele Consiliului Naţional Bisericesc funcţionează Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, ca organism central executiv.

Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc se compune din Patriarhul României, ca preşedinte, episcopii-vicari patriarhali, vicarul administrativ patriarhal, vicarii patriarhali, consilierii patriarhali şi inspectorul general bisericesc, ca membri, şi ia hotărâri valide prin consensul membrilor prezenţi. În funcţie de agenda şedinţei, pot participa şi conducătorii eparhiilor, reprezentanţelor, comunităţilor şi altor unităţi bisericeşti din interiorul şi din afara graniţelor ţării, aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române.

Din încredinţarea Patriarhului României, Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc poate fi prezidată de unul din episcopii-vicari patriarhali sau de un delegat. În această situaţie, procesul-verbal al lucrărilor este supus aprobării Patriarhului. Hotărârile devin executorii numai după confirmarea lor în scris, de către Patriarhul României (art. 31 din Statut).

Atribuții

Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc, prezidată de Patriarhul României, exercită atribuţiile Consiliului Naţional Bisericesc, în perioada dintre şedinţele sale, precum şi următoarele competenţe:

  • susţine drepturile şi activităţile Bisericii Ortodoxe Române;
  • adoptă măsuri generale pentru sprijinirea aşezămintelor culturale, social-filantropice, economice şi fundaţionale ale Bisericii;
  • stabileşte mijloace de ajutorare ale organismelor şi instituţiilor centrale bisericeşti;
  • întocmeşte raportul anual privind activitatea generală a Bisericii Ortodoxe Române, care se prezintă spre aprobare Adunării Naţionale Bisericeşti;
  • întocmeşte contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar;
  • întocmeşte bugetul general al Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar;
  • aprobă planul de activitate al editurii, tipografiei şi atelierelor Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă;
  • hotărăşte cu privire la administrarea bunurilor mobile şi imobile ale Administraţiei Patriarhale, ale Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, ale celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar şi ale fundaţiilor bisericeşti centrale;
  • verifică şi aprobă inventarul bunurilor bisericeşti ce aparţin Patriarhiei Române, precum şi inventarele instituţiilor centrale ale Bisericii Ortodoxe Române, întocmite de sectorul de resort;
  • se îngrijeşte de păstrarea, întreţinerea şi punerea în valoare a bunurilor Patriarhiei Române;
  • acordă subvenţii, ajutoare şi burse instituţiilor bisericeşti sărace şi şcolilor pentru pregătirea personalului bisericesc;
  • examinează orice problemă bisericească, misionar-pastorală, culturală, socială, administrativ-gospodărească, economic-financiară etc. din cadrul instituţiilor centrale bisericeşti ce urmează a face obiectul dezbaterilor organismelor centrale deliberative şi executive şi face propuneri statutare;
  • examinează şi definitivează dările de seamă anuale asupra activităţii instituţiilor centrale bisericeşti;
  • prezintă spre definitivare contul de execuţie bugetară şi bilanţul financiar-contabil al instituţiilor centrale bisericeşti;
  • prezintă spre definitivare proiectul bugetului general anual al instituţiilor centrale bisericeşti;
  • întocmeşte planurile anuale ale activităţii instituţiilor centrale bisericeşti;
  • analizează şi face propuneri Consiliului Naţional Bisericesc privind modul de administrare a bunurilor mobile şi imobile ale instituţiilor centrale bisericeşti şi ale fundaţiilor bisericeşti centrale;
  • administrează Fondul central misionar, în limita bugetului aprobat de Sfântul Sinod, şi prezintă anual acestuia contul de execuţie bugetară;
  • administrează fondurile special instituite la nivelul Administraţiei Patriarhale potrivit destinaţiei lor şi în limita sumelor colectate, informând anual Sfântul Sinod despre situaţia acestora;
  • aprobă proiectele de investiţii în limita bugetului Administraţiei Patriarhale, al Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă şi al celorlalte instituţii centrale bisericeşti cu scop misionar;
  • aprobă preţurile maximale ale lucrărilor de pictură bisericească, obligatorii şi unitare în toate unităţile de cult din Patriarhia Română;
  • aprobă, cu avizul Centrului eparhial, devizele suplimentare de pictură în cazuri excepţionale, temeinic motivate şi în procent de maximum 20% din valoarea devizului iniţial;
  • aprobă proiectele de investiţii ale Comisiei de pictură bisericească;
  • sprijină acţiunile cu caracter juridic şi patrimonial ale Comisiei de pictură bisericească;
  • evaluează de două ori pe an activitatea Comisiei de pictură bisericească;
  • face demersuri pe lângă autorităţile publice centrale şi locale şi pe lângă alte instituţii pentru obţinerea de sprijin destinat activităţilor interne şi internaţionale organizate de Patriarhia Română prin instituţiile centrale bisericeşti, precum şi pentru acordarea altor forme de sprijin de la bugetul de stat sau de la bugetele locale alocate Bisericii, în general, sau unităţilor de cult din interiorul sau din afara graniţelor României;
  • decide în privinţa folosinţei bunurilor imobile bisericeşti ale Patriarhiei Române, cu excepţia bunurilor sacre, care sunt inalienabile;
  • hotărăşte cu privire la acceptarea donaţiilor, legatelor, sponsorizărilor şi cumpărării de bunuri în favoarea Patriarhiei Române, pentru instituţiile sale centrale, precum şi în legătură cu transmiterea folosinţei bunurilor imobile bisericeşti (închiriere, comodat, arendare etc.), a grevării cu sarcini sau afectării de servituţi a acestora;
  • aprobă înfiinţarea şi organizarea de instituţii cu caracter economic, cu sau fără personalitate juridică, distincte de instituţiile administrative centrale bisericeşti sau de unităţile subordonate lor, pentru susţinerea activităţilor misionar-pastorale şi social-filantropice ale acestora, în condiţiile prezentului statut, ale regulamentelor bisericeşti şi legislaţiei în vigoare;
  • exercită şi alte atribuţii care îi sunt date prin statut, regulamente şi prin hotărâri ale Sfântului Sinod, ale Sinodului Permanent şi ale Adunării Naţionale Bisericeşti (art. 32 din Statut).

   

Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc se întruneşte, de regulă, săptămânal, la convocarea preşedintelui sau a delegatului său. Vicarul patriarhal coordonator al Cabinetului Patriarhului sau, în absenţa acestuia, unul dintre ceilalţi consilieri patriarhali, desemnat de preşedinte, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc (art. 33 din Statut). Hotărârile Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc sunt duse la îndeplinire de Cancelaria Sfântului Sinod şi de sectoarele celorlalte instituţii centrale bisericeşti (art. 34 din Statut).