- păstrează unitatea dogmatică, liturgică şi canonică, statutară şi regulamentară, în Biserica Ortodoxă Română, precum şi comuniunea cu întreaga Biserică Ortodoxă;
- promovează coresponsabilitatea, consultarea şi cooperarea între ierarhii săi, în timpul şi între şedinţele de lucru, prin conslujire la diferite evenimente bisericeşti centrale şi regionale, prin scrisori de felicitare, prin conlucrare permanentă între sinoadele mitropolitane învecinate, la nivel pastoral-misionar, social-filantropic şi cultural, prin întrajutorarea frăţească a eparhiilor mai sărace din interiorul şi din afara graniţelor ţării şi prin solidaritate spirituală şi materială exprimată în cazuri de urgenţă (dezastre, calamităţi naturale etc.);
- examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic, canonic şi pastoral-misionar, pe care o soluţionează în conformitate cu învăţătura Bisericii Ortodoxe şi hotărăşte, potrivit Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericeşti de orice natură;
- se îngrijeşte de sfinţirea Marelui Mir, potrivit cerinţelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxă Română;
- aprobă canonizarea sfinţilor şi emite tomosul sinodal de canonizare;
- exprimă poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiectelor de acte normative ale statului referitoare la activitatea cultelor recunoscute şi organizaţiilor religioase, la învăţământul teologic şi religios, la asistenţa socială şi religioasă, la patrimoniul cultural-naţional, în special cel bisericesc, precum şi în alte domenii importante pentru Biserică şi societate;
- aprobă, prin vot deschis, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi regulamentele de aplicare a acestuia şi modifică textul acestor documente când este strict necesar;
- iniţiază şi aprobă acorduri şi parteneriate cu statul şi cu alte instituţii în domenii de interes general bisericesc;
- exprimă poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de interes general ale societăţii;
- aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, înfiinţarea, desfiinţarea, modificarea teritorială şi schimbarea titulaturii eparhiilor (episcopiilor şi arhiepiscopiilor) şi mitropoliilor din Patriarhia Română, iar, în cazul înfiinţării de noi eparhii, emite tomosul sinodal de înfiinţare;
- are dreptul şi îndatorirea de a se îngriji de păstorirea credincioşilor ortodocşi români din afara graniţelor României, în care scop aprobă sau retrimite, motivat, spre amendare, statutele de organizare şi funcţionare a eparhiilor (episcopiilor şi arhiepiscopiilor) şi mitropoliilor, precum şi ale altor unităţi bisericeşti din afara graniţelor României, şi adresează acestora îndemnuri pastorale;
- alege, cu două treimi din totalul voturilor valide, pe Patriarhul României, iar cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide, pe mitropoliţii, arhiepiscopii şi pe episcopii eparhioţi pentru eparhiile din Patriarhia Română;
- alege, cu jumătate plus unu din totalul voturilor valide, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari şi pe arhiereii-vicari;
- emite gramata sinodală pentru întronizarea Patriarhului României;
- hotărăşte, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, cu privire la retragerea ierarhilor şi stabileşte drepturile acestora;
- aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, propunerea de hotărâre a Consistoriului Arhieresc Ultim sau i-o trimite motivat acestuia spre rejudecare;
- aprobă sau respinge motivat cererile de iertare ale preoţilor şi diaconilor sancţionaţi prin caterisire care, după recurs, a rămas definitivă şi irevocabilă, dacă aceştia, timp de mai mulţi ani, au dat sau nu dovadă de pocăinţă şi îndreptare;
- aprobă sau respinge motivat cererile de iertare ale ierarhilor sancţionaţi prin caterisire sau depunere (destituire) din slujirea arhierească, care, după recurs, a rămas definitivă şi irevocabilă, dacă aceştia, timp de mai mulţi ani, au dat sau nu dovadă de pocăinţă şi îndreptare;
- stabileşte criteriile după care arhimandriţii sau preoţii văduvi (prin deces) sunt eligibili pentru slujirea de arhiereu;
- aprobă propunerile Sinoadelor mitropolitane privind componenţa Consistoriului Superior Bisericesc şi a Consistoriului Superior Bisericesc Monahal;
- aprobă propunerile Sinodului Permanent privind componenţa Consistoriului Arhieresc Prim şi a Consistoriului Arhieresc Ultim;
- aprobă sau respinge hotărârile Consistoriului Superior Bisericesc şi ale Consistoriului Superior Bisericesc Monahal privind recursurile clericilor de mir şi din cinul monahal sancţionaţi prin caterisire;
- aprobă sau respinge, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor prezenţi, hotărârile Consistoriului Arhieresc Ultim;
- îndrumă şi supraveghează ca activitatea organismelor deliberative şi executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii şi Patriarhia Română să se desfăşoare potrivit prevederilor statutare şi regulamentare bisericeşti;
- iniţiază şi cultivă relaţii frăţeşti interortodoxe, relaţii de dialog şi cooperare intercreştină şi interreligioasă pe plan naţional şi internaţional;
- aprobă, la solicitarea chiriarhului, înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi desfiinţarea unităţilor de învăţământ teologic preuniversitar (şcoli de cântăreţi bisericeşti/şcoli de arte şi meserii, seminarii teologice liceale) şi universitar (departamente şi facultăţi de teologie) şi a altor unităţi de învăţământ organizate de Biserica Ortodoxă Română, precum şi normele privind predarea Religiei în şcolile de stat, particulare şi confesionale;
- stabileşte normele privind învăţământul confesional de toate nivelurile, precum şi programele pentru catehizarea tinerilor şi adulţilor;
- aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea instituţiilor media scrise (reviste, ziare şi periodice oficiale) şi audiovizuale (radio, televiziune şi altele) ale Patriarhiei Române şi ale centrelor eparhiale, la propunerea temeinic motivată a Patriarhului României sau a chiriarhilor eparhiilor din ţară şi din afara graniţelor ţării, în scopul păstrării, promovării şi apărării unităţii de credinţă şi a unităţii vieţii bisericeşti;
- aprobă normele activităţii misionar-pastorale şi pe cele pentru promovarea vieţii religioase şi morale a clerului;
- stabileşte normele activităţii de asistenţă social-filantropică pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română şi aprobă măsurile pentru organizarea asistenţei religioase în armată, penitenciare, spitale, cămine pentru copii şi pentru bătrâni, aşezăminte sociale şi medicale destinate persoanelor defavorizate etc.;
- aprobă înfiinţarea, organizarea şi desfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor bisericeşti cu caracter naţional, care sunt constituite şi conduse de către Biserica Ortodoxă Română;
- acordă sau retrage binecuvântarea (aprobarea scrisă) pentru înfiinţarea, organizarea şi, respectiv, desfiinţarea asociaţiilor şi fundaţiilor cu caracter naţional, altele decât cele bisericeşti, care au fondator unic sau membri asociaţi unităţi de cult, având conducere proprie formată din creştini ortodocşi, şi care contribuie la opera misionară, socială, culturală, educativă din Patriarhia Română, activând în eparhiile acesteia;
- aprobă sau respinge motivat raportul financiar anual şi rapoartele semestriale de activitate ale asociaţiilor şi fundaţiilor care funcţionează cu binecuvântarea Sfântului Sinod, pe care acestea au obligaţia de a le prezenta Cancelariei Sfântului Sinod;
- iniţiază, autorizează şi supraveghează traducerea, diortosirea, editarea şi difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea şi răspândirea cărţilor de cult şi acatistelor, a calendarului bisericesc, manualelor de teologie şi a manualelor de Religie;
- supraveghează din punct de vedere dogmatic, liturgic şi canonic lucrările de arhitectură, pictură, sculptură şi alte forme de artă bisericească ortodoxă şi ia măsurile cuvenite în caz de abateri;
- aprobă anual modul de constituire şi de repartizare a Fondului central misionar;
- instituie fonduri speciale şi stabileşte modul de constituire şi destinaţia acestora;
- aprobă sau respinge motivat propunerile chiriarhilor de acordare a rangului de arhimandrit;
- aprobă sau respinge motivat solicitările primite la Patriarhia Română sau la eparhii din partea unor instituţii sau persoane fizice, pentru cercetarea academică, publicistică sau de altă natură a documentelor din Arhivele Patriarhiei Române ori din arhivele centrale eparhiale, privind viaţa personală şi activitatea ierarhilor;
- interpretează, în formă definitivă şi obligatorie, pentru toate organismele bisericeşti, dispoziţiile statutare sau regulamentare (art. 14 din Statut).
